Analiză: cât câștigi piratând software

A venit Netflix în România și s-a redeschis discuția despre piraterie. Mai descarcă românii filme de pe torente ? Sau plătesc câțiva euro ca să intre in legalitate ? Curentul general de opinie înclină spre prima variantă. Vom vedea.

Dar când vorbim despre software copiat ilegal, vorbim despre un tool esențial pentru firme. Un instrument scump, necesar si piratabil, fie că este un OS, CRM, ERP, etc. Cât câștigi daca îl copiezi de undeva ? Am făcut un calcul detaliat pentru a afla suma exactă. Atenție, urmează un articol lung și știm că sunt două tipuri de oameni pe lume: cei fără ADHD și cei care… hei, uite-l pe Frankenstein !

1743.jpg (JPEG Imagen, 535x737 pixels)Sursa

Îi apreciem la fel de mult pe toți cititorii, deci dacă n-aveți răbdare găsiți concluzia analizei aiciPentru cei din prima categorie începe…

Calculul

Vom folosi moneda virtuală Kodcoin și o licență care costă 100 de Kodcoin cu plata integrală, pentru simplificarea socotelilor. Și incepem să enumerăm cronologic toate costurile asociate folosirii unui software, după cum urmează:

  1. Costurile inițiale.
    • Prețul de achiziție. Din cei 100 de Kodcoin scădem costurile deductibile, adică 16% impozit pe profit, și rămânem cu 84 Kodcoin. Din suma identificată contabil ca și profit net scădem 16% costurile distribuirii dividendelor și rămânem cu 70.56 Kodcoin. Deci avem un cost de achiziție zero în cazul pirateriei (presupunem că nu mai cumpărăm CD-uri de la Universitate) iar costul licențierii ajunge la 70.56 Kodcoin.
    • Implementarea, care include:
        • Analiză, project management și consultanță. De obicei ele sunt externalizate catre parteneri, vendori, producători. Ei sunt specialiști în produsul respectiv. Pe baza experienței și best practice-urilor folosite, ei reduc fantastic de mult timpul de implementare și riscurile asociate. Cu cât soluția e mai complexă, riscurile asociate sunt mai mari. Astfel cresc și economiile datorate folosirii partenerilor externi sunt mai mari. Media marjei brute în industrie pentru un asemenea proces este de 20%, deci putem prespune o economie (un cost negativ) mai mare de 20%, să zicem, măcar 30%. În plus, un partener specializat reduce costul achizitiilor inutile cu ~35% pentru soluții complexe și cu aproximativ 10% pentru cele simple (alegere tip/versiune OS, aplicații de bază de productivitate). Concluzionând, avem un cost de implementare de 20% (20 Kodcoin pe care nu îi mai plătim separat), economii de 30% datorită best-practice-urilor livrate de partener, și economii de ~15% din reducerea achizițiilor inutile. In total o economie de 25 Kodcoin. Costul licențierii ajunge la 45.56 Kodcoin.
        • Implementarea efectivă. Folosind aceeasi argumentație, avem o reducere de 10% din preț (diferența dintre 30% economii prin externalizare către partener și 20% cost). Exemplu: folosire imagine standard de OS de la vendor/partener conform nevoilor organizației pentru o flotă de PC-uri, în loc de instalare individuală a sistemului pe fiecare PC. Costul licențierii ajunge la 35.56 Kodcoin.

      1785.jpg (JPEG Imagen, 720x989 pixels)

      Bonus pentru capacitatea de concentrare.
      Sursa

  2. Costuri operaționale:
      • Suport. Din perspectiva producătorilor de software, costurile medii pentru asigurarea suportului sunt mai mari decat costurile de dezvoltare, iar cuntumul lor este de 30 de puncte procentuale. Neavând acces la suportul oferit pentru incidente nerepetitive și nici livrarea ușoară a update-urilor, firmele care piratează pierd accesul la canalul oficial de suport, asigurat prin parteneri, distribuitori sau direct de către producător. Când firma apelează la licențiere și suport, jumătate din costurile producătorilor se traduc în economii pentru clientul final al produsului, deci avem încă 15 puncte procentuale câștigate, adică 15 Kodcoin. Costul licențierii ajunge la 20.56 Kodcoin.
      • Costuri de oportunitate operaționale. Acestea decurg direct din lipsa accesului direct la canalul de suport si pot impacta de la foarte puțin la extrem de grav activitatea firmei, în functie de momentul în care apar.

    1826.jpg (JPEG Imagen, 470x578 pixels)

    Rezistă, urmează încă un calcul.
    Sursa

      • Exemplu: o agenție de marketing și publicitate participă la un pitch în trei pentru un contract de 100.000 €. Șansa teoretică de a câștiga contul este de 30%, adică 30.000 de euro și o marjă brută de 20%, rezultand un profit teoretic de 6000 de euro. Dar procesul de vânzare poate fi impactat direct de o cauză a pirateriei. Cum ar fi de exemplu atunci când vânzatorului nu poate folosi sistemul de operare în timpul pitch-ului pentru că producătorul i-a blocat procesului de logon în cazul neactivării copiei. Pitch-ul poate fi pierdut așadar din cauza neinvestirii a 150 de euro pentru licențierea sistemului de operare. Acesta este un singur exemplu, dar în activitatea de zi cu zi pot apărea o mulțime de astfel de evenimente.
      • O altă variantă de calcul are la bază media orară a personalului productiv. Dacă pirateria reduce disponibilitatea sistemului informatic cu 5 puncte procentuale ca urmare a lipsei suportului (estimând prudent), putem calcula un cost de 100 de ore pe an (în medie, un angajat muncește 2000 de ore pe an). Daca rata lui orară este de 20 de euro, costul indisponibilității este de 2000 de euro. Estimăm, extrem de prudent, un cost potențial de 15% puncte procentuale pentru toate costurile de oportunitate. Costul licențierii ajunge la 5.56 Kodcoin.

    1742.jpg (JPEG Imagen, 564x692 pixels)

    Din ce în ce mai bine.
    Sursa

  3. Costuri de training inițial sau ongoing. Majoritatea producătorilor asigură, în cadrul licențelor sau a programelor de licențiere, cursuri, seminarii sau pachete de training subvenționate. Dacă estimăm valoarea lor la doar 5 puncte procentuale, reducem din nou costul teoretic al licențierii, fără să mai luăm în considerare beneficiile de productivitate, care pot fi mult mai mari. Costul licențierii ajunge la 0.56 Kodcoin.

 

Concluzie:

Diferența de cost între licențiere și piraterie este cvasi-nulă.

Calculul arată că licențierea aduce cu sine niște avantaje pe care software-ul piratat nu le deține. Dacă folosiți un software cumpărat puteți obține analiză, project management, implementare, experiența partenerilor, timp câștigat, suport, training, etc. Cumpărate separat, toate acestea costă bani mulți. Apoi, licențierea oferă siguranță în utilizare, ceea ce ferește utilizatorii de potențiale pierderi de business (calculate mai sus).

Financiar, nu există motive să practici pirateria, cu excepția unui proces automatizat și riguros, care aduce economii de scară. Acest tip de proces este specific firmelor mari, caz în care costurile potențiale sunt foarte inelastice, cum ar fi riscul unei amenzi civile sau penale. Deși e un risc mic, când se produce el provoacă un cost mult mai mare decât licențierea permanentă. Este ineficient să pui în joc viitorul unei organizații pentru sume procentuale foarte mici, raportate la costurile totale.

Ca să clarificăm încă o data: nu vorbim despre etică sau legalitate, ci doar de costurile alegerii între licență și piraterie. Și nu este de mirare că cele mai mari organizații din lume aleg licențierea: costurile lor sunt astfel mai mici decât alternativa. Chiar dacă vorbim de programe open source, majoritatea corporațiilor aleg programe plătite pentru consultanță, training și suport care conduc, evident, la un ROI mai mare.

Pare surprinzător să ajungem la un cost al pirateriei egal cu cel al licențierii. Dar explicația este până la urmă simplă: piața și concurența funcționează. Prețul cerut de producători este cel acceptat de piață și are la baza costurile reale și marjele medii. Piratarea nu este mai ieftină decât licențierea, dar poate fi mai scumpă.

Spune-le și altora.
FacebooktwitterlinkedinFacebooktwitterlinkedin

Leave a Reply

Your email address will not be published.